top of page

TUTORIAL

FOTOSFERE HDR CU MOBILUL

In urma analizarii solutiei Alexandrei am adaptat tema pentru fotografia cu telefonul mobil, pentru care am fabricat un trepied cu cap panoramic si am elaborat urmatorul tutorial. Tema a fost propusa grupei 41D in anul universitar 2018-2019.

 

Cerinte tema:

Faceti o fotosfera HDRI a unui spatiu care ofera o lumina interesanta, la libera voastra alegere (in colective de cate 4 studenti)

Cum funcţionează?

 

Pentru a realiza un HDRI în 360° cu un simplu telefon mobil, trebuie să avem în vedere urmatoarele:

1/ Nu există aplicaţii de mobil care fac panorame 360 în format HDR! Singura posibilitate e de a face un set de fotografii care acoperă tot spaţiul din jur şi de a le lipi ulterior într-o panoramă 360, cu ajutorul unui software.

 

2/ Oricare două imagini învecinate ar trebui să se suprapună într-un procent de minim 30% pentru ca software-ul să poată identifica puncte comune de reper, cu ajutorul cărora determină corecţiile de perspectivă necesare lipirii.

 

3/ Pentru ca fotosfera obţinută sa fie totodată şi HDR trebuie să salvăm toată lumina existentă in situ. Aşa cum am spus, captarea intervalului de lumină se face prin expuneri succesive – brackets; unele aplicaţii de mobil, care simulează fidel camerele veritabile, au incorporată şi funcţia ‘bracketing’.

 

În concluzie, va trebui să facem un set de fotografii care acoperă tot spaţiul, fiecare din ele fiind compusă din câte (minim!) 3 brackets.

Întrebarea este: câte fotografii avem de făcut? De fapt aici sunt ascunse mai multe întrebări, al căror răspuns e dat de modul în care vom lucra: ca să acoperim “sfera înconjurătoare” vom poziţiona aparatul mai întâi în poziţie verticală, apoi îl vom roti şi vom face poze succesive (câte?) ca pentru o panoramă cilindrică. După ce închidem un cerc complet, înclinăm aparatul (cu câte grade?) şi reluăm rotaţia pe orizontală, având acum de acoperit un cerc mai mic, deci mai puţine cadre (din nou, câte?). Când şi acest cerc se închide, reluăm procedura înclinând şi mai mult aparatul.

Pentru a determina numărul capturilor necesare, trebuie să cunoaştem ce câmp de vedere are aparatul folosit, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Nu este necesară o mare precizie, ţinând cont că fotografiile vecine trebuie oricum să se suprapună minim 30%, de aceea vom folosi nişte valori comune, aproximative, pentru telefoanele mobile: 62° pe latura lungă (in cazul nostru, înălţimea) şi 38° pe latura îngustă.

Acum putem desena piramida care reprezinta camera telefonului ca apoi să determinăm grafic, prin încercări, numerele căutate. E vorba de 18-20 de stop-cadre pe cercul ecuatorial şi de 7 poziţii pe verticală: telefonul în plan vertical ; înclinat cu 30° în sus ; înclinat cu 60° în sus ; înclinat cu 30° în jos ; înclinat cu 60° in jos ; în fine, mai trebuie adăugate două cadre cu telefonul în plan orizontal, unul pentru tavan, altul pentru podea.

De notat că cecurile de parcurs la ±30° sunt mai mici ca cel ecuatorial, putând fi acoperite cu numai 14-15 stop-cadre, iar cele de la ±60° sunt aşa mici încât 9-10 cadre le vor acoperi cu prisosinţă.

stop-cadre in planul ecuatorial

stop-cadre in planul meridional

Ce ne trebuie?

 

Hardware:

- un telefon mobil cu Android 5+ şi cu distanţa obiectiv - laterală mai mică de 62mm

- capul panoramic fabricat la cursul de Fabricaţie Digitală (pentru acest experiment se va folosi cu ghidajul pentru elevaţie montat)

- scoci cu două feţe sau ramă frezată pentru susţinerea mobilului în dispozitiv

Software:

- captura pe telefon: Manual Camera Lite DSRL (free) 

(sau orice alta aplicaţie de fotografiere care are funcţia Brackets Exposure şi care permite fixarea manuală a setărilor de expunere)

- lipirea imaginilor pe PC: https://www.ptgui.com/ ($$$) sau http://hugin.sourceforge.net/ (free)

Setări pentru fotografierea cu Brackets Eposure

 

NOTA FOARTE IMPORTANTA: Pentru ca programul de lipire să găsească secvenţa de cadre corespunzătoare unei anume poziţii spaţiale, el nu va compara imaginile furnizate, ci expunerile asociate imaginilor. Va căuta o secvenţă care se repetă, aşa cum se vede în mesajul de mai jos. Dacă nu o găseşte, nu va putea trece mai departe. Din acest motiv toate setările de expunere ale mobilului cu care fotografiaţi trebuie făcute corect şi convinse să nu se reseteze automat.

1a/ La setări (rotita dinţată), activează refolosirea ultimelor opţiuni folosite – dupa teste, iţi va fi mai uşor să începi treaba propriuzisă sau s-o reiei, dacă e cazul.

1b/ Alege raportul imaginii 16:9. Implicit asa alegi si rezolutia (6Mb in versiunea free a aplicatiei)

1c/ Alege modul Brackets Exposure

2/ Alege ISO si Shutter Speed urmărind ca expunerea normală să fie echilibrată.

Atenţie, unele telefoane foarte performante au şi diafragma reglabilă! În acest caz trebuie aleasă şi o valoare pentru Apperture (numărul f:1/17, read-only în imaginea precedentă, ar trebui să devină editabil)

(In acest exemplu, pentru a obţine o expunere bună am fortat Shutter Speed către maxim fiindcă era prea puţină lumină in situ; o variantă ar fi fost cresc ISO în loc de Shutter Speed, dar ar fi rezultat o imagine granulată, cu mult ‘noise’.)

3/ Alege setările pentru Brackets – câte expuneri doreşti să faci pentru fiecare cadru (3 sunt o alegere minimală, 5 vor da un HDRI mai bogat), şi cât de mare să fie deplasarea dintre două expuneri succesive (±1, ±2 sau ±3)

Cea de-a doua alegere depinde de cât loc mai este până la capatul scalei, pentru că valoarea deja aleasă pentru Shutter Speed pentru expunerea normală va fi deplasată cu 1, 2 sau 3 paşi pentru supraexpunere, ca şi pentru subexpunere.

(În exemplul meu am ales 3F (3 brackets), ceea ce înseamnă că, în afara de poza normală, o să facă o singură subexpunere şi o singură supraexpunere. Cât de diferite vor fi ele hotărăşte al doilea număr, pasul. Un pas de 2 înseamnă că valoarea Shutter Speed de 1/22 ar trebui înjumătăţită de 2 ori pentru subexpunere (deci 1/88) şi dublată de 2 ori pentru supraexpunere, (deci 1/6.5). Totuşi, aşa cum se vede în verificările următoare, aparatul nu mai poate creşte aşa mult viteza obiectivului, aşa că s-a oprit la cea mai mare viteză posibilă: 1/10.)

4/ Fă câteva probe, reorientând aparatul către zone luminoase / întunecate, pentru a te asigura ca nimic nu modifică accidental expunerea. Singurul item căruia îi lăsăm libertate de autoreglare este focusul!

5/ Urmăreşte pe toate pozele realizate ca teste faptul că se respectă aceste constante:

WIP: Montarea telefonului în suport / instrucţiuni pentru realizarea capturilor / lipirea imaginilor cu ajutorul unui software de calculator

bottom of page